Pagini

duminică, 9 septembrie 2018

Bird watching 2

Revin la bird watching tot pe lacul Bordei. Cu binoclu bineinteles. Am pornit sa comparam intre ele doua binocluri similare, 7 x 42, excelente fiecare dar totusi putin diferite. Al meu are o usoara tenta de galben in timp ce celalalt pare mult mai apropit de culorile naturale. Am mers fara aparat foto sau camera video asa ca adaug poza facuta de fratele meu:


Mai spectaculoasa este filmarea prinderii unui peste desi dureaza doar cateva secunde. Cu binoclu s-a vazut fantastic.

Pe lac sunt si alte pasari dar nu erau atat de aproape ca aceasta egreta. Pescarusi, starci, rate salbatice, lisite, cormorani ...

sâmbătă, 28 octombrie 2017

Bird watching

Bird watching - fac asta de cativa ani, nu in mod sistematic si nici prea des. Ies in natura ori de cate ori pot si pretutindeni sunt pasari. Si sunt fascinante. Prin aspect si prin comportament. Chiar si de la serviciu am ocazia uneori sa vad pasari foarte aproape. Mai ales fazani, pe campul de langa noi. In toate anotimpurile. Dar pe fuga caci acolo sunt pentru alte chestiuni.

Am facut nenumarate poze cu pasari si filme (scurte) cu ele in tot felul de ipostaze. Cand se hranesc, in cuib, cu pui, in zbor, la vanatoare samd. Mereu cu o camera in mana si in minte cu obsesia claritatii imaginii, a compozitiei, a parametrilor expunerii. De multe ori aveam si un binoclu cu mine dar era un accesoriu, util doar in cautare si identificare. Scopul! Totusi mereu scopul final era fotografia.

Azi am schimbat scopul. Am luat binoclul si m-am dus special doar sa ma uit. De fapt sa le admir. Caci zborul unui pescarus nu poate fi decat de admirat. Sau perseverenta lui de a plonja in mod repetat in speranta prinderii unui pestisor. Erau acolo si rate salbatice, vreo doua specii. Frumoase si interesante. La inceput s-au indepartat rapid. Apoi m-au ignorat cand au avut certitudinea ca sunt inofensiv si destul de departe. Isi vedeau de treaba lor. Un ratoi chiar a adormit pe un bustean si nici nu m-a auzit cand am ajuns la vreo 3-4 metri de el. Am trecut pe langa el si cele doua lumi, cea a lui si cea a mea, dupa un contact tangential s-au indepartat poate definitiv. Cum vremea era schimbatoare, a inceput sa picure si m-am hotarat sa plec din parc cam dupa o jumatate de ora. Si in fata mea, nu prea departe, se misca repede o rata prin iarba. Ma mir caci nu era locul ei acolo, trebuia sa fie pe lac! Ce cauta acolo? Scot binoclul din toc si cand ma uit mai bine, surpriza, era un fazan ce parea dezorientat si nu prea stia unde sa se ascunda. Conform tacticii binecunoscute, se indeparteaza foarte rapid fara sa para ca vrea sa fuga desi asta ar dori. Probabil nu vrea sa dea idei unui eventual pradator. Merge deci tacticos dar repede in fata mea si eu il urmaresc la pas cu binoclul la ochi. Rar s-a nimerit sa fiu la distanta potrivita, daca eram mai aproape ar fi zburat speriat (cum mi s-a intamplat de atatea ori) daca era mai departe imaginea lui in binoclu ar fi fost mai mica. Si totul a durat doar un minut sau doua. Si m-am intors fara nici o poza dar foarte multumit. Ca atunci cand te duci noaptea in afara Bucurestiului sa faci numai si numai observatii vizuale. Si la sfarsitul noptii vii inapoi fara nici o imagine foto dar cu capul plin de obiecte ceresti si fericit.

duminică, 7 iunie 2015

Lacul Grivita

O vizita scurta dar fructuoasa la mica balta. Mai intai o filmare, cum  de mult ne doream, la un starc de noapte ( Nycticorax nycticorax ). Dupa ce a zburat ne-am hotarat sa schimbam locul.
Pe drumul prin iarba inalta Mihai a fost la un singur pas sa calce pe o rata salbatica. Un pic mirati si un pic speriati (atat de aproape a fost) ne-am pus intrebarea ce cauta acolo. Doar a intins mana si a dat la o parte lastarisul si...


Am pozat rapid, am pus ierburile la loc si am plecat in graba ca sa lasam pasarea sa revina la cuib.
In zona pe care o tinteam am speriat inca vreo doi starci si am instalat camera video la panda, poate, poate prind ceva. La mare departare era o familie de rate dupa cum se vede in filmul urmator:

 +
 

sâmbătă, 21 martie 2015

Plaiul Lisei

O iesire foarte placuta din Bucuresti. Un weekend memorabil in ciuda faptului ca plafonul de nori nu ne-a lasat sa vedem eclipsa partiala de Soare din 20 martie 2015. Am plecat de joi si pe parcursul drumului am avut parte de toate anotimpurile. Si soare si cald si ploaie si frig si ninsoare. Acolo, la fata locului era zapada! Am mers cu masina lui Ivo si ne-au insotit si Alexandra si "piticul" Thomas. Ne-am cazat si seara aia a fost o succesiune continua de nori si cer senin. 



Cu SQM am masurat 21.7, la zenit, dar trebuie precizat ca pe directia N cerul este poluat luminos la greu. Satele si orasele din podisul transilvan. Fascinanta priveliste noaptea dar nedorita de astronomi. Mi-am montat echipamentul si am reusit chiar sa pun in pol telescopul. Urma ziua cea mare, cea cu eclipsa. Pe la ora 7 dimineata era inca perfect senin dar au venit rapid norii si s-a terminat. Nici a doua noapte nu a fost mai buna iar ziua mai mult a plouat. Abia sambata s-a inseninat complet si am facut o mica excursie in susul vaii.




Muntele este spectaculos pe tot drumul. Zapada era la inceput doar pe alocuri dar pe masura ce urcam devenea continua. Chiar si din fata cabanei creasta arata cu totul deosebit.



Nu stiu ce varfuri sunt pe acolo dar privelistea era magnifica.
Si a venit ultima noapte: perfect senin. Am inceput cu poze facute cu teleobiectivul lui Ivo de 85mm. Cometa Lovejoy si roiul dublu.





O alta apropiere interesanta, Jupiter si Praesepe



Este excelenta ideea iesirii in grup caci iti permite sa folosesti si instrumentele altora. Multe multumiri Loredanei caci luneta ei era pusa in pol si focusata. Contributia mea a fost setarea aparatului si prelucrarea imaginilor. M51:



Nu pot sa nu pomenesc ca in timp ce faceam seriile de fotografii la diverse obiecte, comandate de intervalometru, m-am delectat cu observatii vizuale. Cele mai multe prin telescopul de 10 inch al lui Ivo dar si prin instrumentele altora. O adevarata placere sa vezi pe un cer negru toate frumusetile alea si sa nu faci nici un efort in a le cauta. Am fost un mic "parazit" in aceasta ocazie dar nu regret nimic.
Nu puteam rata doua zone interesante din Calea Lactee. Inapoi la teleobiectivul de 85mm si montura proprie. Prima a fost North America nebula din Cygnus



si n-am scapat nici nebulozitatea din jurul lui gamma Cygni:



Drumul spre casa a fost o placere in ciuda faptului ca am dormit foarte putin si eram obositi. Nu ne-am indurat sa intram in cabana decat dupa inceperea crepuscului.
O noapte de repetat oricand!

duminică, 11 ianuarie 2015

Lacul Vacaresti

Am avut prilejul, in mai multe randuri, sa trec cu autobuzele RATB pe langa lacuri din oras. Bucurestiul are multe lacuri dar ceea am vazut m-a facut sa trag concluzia ca pe toate este gheata pe langa mal si o multime de pasari stau acolo si asteapta sa fie fotografiate. Generalizare total gresita!
Aveam sa constat asta pe Vacaresti. Nici o pasare pe gheata. Dar natura este blanda cu fotografii si am avut parte de o zi norocoasa din partea ei. Am reusit sa ne apropiem destul de mult de Vanturelul rosu (Falco tinnunculus). Eu cu filmatul, Mihai cu pozatul. Am fost amandoi foarte multumiti de ceea ce am obtinut.


Apoi ne-am dus la lacul cel mare. Inghetat bocna si cu cativa pescari la copca. Mai aventuros, Mihai a intrat pe gheata in timp ce eu am incercam niste panorame de pe noul meu cap video. A mers bine si am intrat si eu, mai timid pe gheata. Groasa, de vreo 15 cm. Mi-a placut o poza a lui si am refacut-o in stil propriu.


si cum ma tot fotografia facand plecaciuni pe acolo am zis sa incerc ceva si pe directia lui.


apoi mozaicul ghetii mi-a atras atentia.


Interesanta locatia si prin contrastul dintre natura salbatica de pe balta si natura artificiala creata de oameni. Dincolo de dig imparatia urbana inconjoara un petic de natura.


Plimbarea pe gheata mi-a adus aminte de copilarie. Cu cat curaj mergeam atunci pe Herastraul inghetat si cu cata teama am mers acum. Singura scuza este ca acum am, probabil, o greutate de doua ori mai mare. Dar senzatia a fost la fel de placuta dupa ce m-am convins ca gheata era la fel de solida ca si un planseu de beton. Chiar am scurtat drumul pe gheata la intoarcere.
Ca de obicei am mers acolo cu niste idei si ne-am intors cu ceea ce ne-a oferit natura, bineinteles altceva decat ne propusesem.

duminică, 14 decembrie 2014

Geminide 2014

Interesant este ca iesisem la observatii cu alte ganduri/planuri. Ceata densa ne-a tot gonit spre nord. Ne-am oprit putin la Potigrafu la o benzinarie si de acolo ne-am despartit: o parte a ramas in speranta unor ferestre in ceata iar eu si Ivo ne-am indreptat impreuna cu Radu spre Valenii de Munte. Ajunsi acolo am avut motive multiple sa ne bucuram: era senin pe tot cerul (eram practic desupra cetei), nu a fost foarte frig si vizita Observatorului. Arata uimitor interiorul, plin de echipament!
Dar ne-am revenit repede si am inceput serii de fotografii spre sud cu obiectivul de kit (18 - 55 @ 18mm). Camp maxim, diafragma 4, 20 secunde expunere, ISO 1600, intervalometru s.a.m.d. Cu ideea unui time lapse si, poate, cu imaginile a 2-3 meteori. Doar am supravegheat din cand in cand sa mearga OK caci activitatea principala a devenit admirarea geminidelor. Un spectacol extrem de frumos. Multi meteori, stralucitori, cu putine intervale fara si cam pe toate directiile. Sintetizand seria aceea am compus o fotografie cu 10 meteori.


Prin telescopul lui Ivo ne-am uitat la cateva deepsky, la Luna si la Jupiter dar ne tot intorceam la Geminide. Caci ceea ce vedeam a ramas memorabil. Dupa ceva timp Luna s-a ridicat pe cer suparator de aproape de zona pe care o fotografiam si de aceea am mutat spre vest. Am incadrat special si acel copac in campul fotografiat caci mi-a placut mult cum arata. Aici am lasat pana in ultimul moment inainte sa ne intoarcem in Bucuresti dar a meritat. In seria aceasta, mult mai lunga, am 16 meteori (Geminide, bineinteles). Foarte rodnic dar mi-a creat "probleme" la fotografia compusa unde am fost nevoit sa renunt la doi dintre ei (aflati foarte in margine) caci campul din imaginea de referinta nu-i cuprindea. Foarte interesant a fost faptul ca s-a depus nici un pic de roua! Am controlat periodic si a fost singura sursa de stress din noaptea aia. 14 meteori din 16 este excelent pentru o singura imagine.


Dar adevarata munca a fost cand am prelucrat materialul obtinut in cateva ore. Cel putin o zi mi-a luat sa vizionez cu atentie toate pozele in cautarea de meteori si sa obtin fotografiile compuse. Nu mai lucrasem la o asemenea scara si m-am lovit de mai multe probleme. Alegerea fotografiei de background de exemplu. Cu 10 -15 ferestre deschise, fiecare cu un meteor in ea si compararea intre ele. Sau faptul ca fondul cerului diferea de o fotografie la alta, era fie mai inchis sau mai deschis dar existau si diferente vizibile de culoare. Pana si pozitia meteorilor era o mica problema in sine si am lucrat cu o lista a lor.
Fotografiile compuse au fost doar inceputul caci am trecut apoi la realizarea filmului. Parea simplu, adunam pozele in programul de editare, faceam cateva ajustari si gata! Realitatea a fost cruda cu mine: pe prima secventa, de numai 7,5 secunde, nu am reusit sa vad nici un meteor. Schimbare in modul de abordare: stop cadru pe imaginile cu meteori si zoom pe zona care il contine. Inapoi la lista si alte zeci de ore de "truda". Dar zic ca rezultatul este foarte bun.


Nu am fost multumit de calitatea filmului si de aceea mi-am facut cont pe Vimeo in speranta ca acolo va fi mai bine. Mult prea putin dar mi-am dat seama ca vina era si a mea. Alta munca, de cercetare sa vad cum sa obtin imbunatatiri. Alte ore de randare a filmului. Multe ore caci am avut mai multe incercari mai mult sau mai putin reusite. Asta este, cat traim tot invatam lucruri noi.

sâmbătă, 20 septembrie 2014

Star Party la Comana 3

La invitatia amabila a pritenilor, chiar si in mare graba, nu poti ramane insensibil la posibilitatea de a iesi noaptea sub stele. Am plecat destul de tarziu caci a durat ceva pana ne-am adunat cu totii si am avut ceva peripetii pe drum: o pana si gasirea locatiei. Am fost insa rasplatiti cu un cer senin, contrar prognozei.


Destul de rece afara dar multa lume, si mai incepatori si mai avansati, dar cu totii entuziasti. Cand m-au invitat au zis de ceva "light" mai mult pentru observatii vizuale. M-am echipat corespunzator dar iau cu mine mereu aparatul foto si am pus si adaptorul pentru punere pe montura. O montura altaz usoara si mica bineinteles dar cu GOTO si GPS. Dupa ce am facut alinirea si m-am uitat la vreo 3-4 DSO-uri nu am rezistat ispitei sa trec pe foto. Era pe cer intr-o pozitie favorabila o cometa, C/2014 E2 (Jacques). Mai intai o serie in apropiere, cu Lyra, pentru focusare si stabilirea unui timp de expuenre cat mai lung. Abia apoi seria pentru cometa si iesit cam asa



dar asta dupa prelucrari destul de laborioase in PC. Dar nu ma plang dupa timpul petrecut in fata ecranului caci sunt multumit de ceea am obtinut intr-un timp atat de scurt cu o montura azimutala si un teleobiectiv de 135mm.
Spre est se vedea foarte frumos Orionul si mi-am zis sa incerc si M42



cu aceeasi focala si setari. Un singur "regret" ar fi, acela ca apare o aberatie cromatica destul de evidenta dar este de asteptat de la un obiectiv "vechi" (il am de vreo 20 de ani, luat atunci la SH) si destinat fotografiei pe film.
Am tras cu ochiul prin instrumentele altora ca e mai usor cand altcineva cauta si gaseste ceva interesant. Si mai ales cand observi prin ceva mai mare decat modesta mea luneta de 80mm. Sper sa finalizez cat mai curand telescopul de 10 inch sa pot arata si eu altora "chestii" interesante.
Iesirea a fost frumoasa chiar daca scurta. De repetat oricand.

sâmbătă, 14 iunie 2014

Caldarusani

Dupa o dimineata agitata in Gara de Nord a fost binevenita o plimbare pe la Caldarusani cu Ivo si Calin. Peisaj frumos


cu ciripit de pasarele si fara lume in jur, un loc foarte bun de destindere. Am si gatit un pic


nu eu, dupa cum se vede. Dar rezultatele arata foarte bine.


Am mai si pozat


si inca una


Partea asta a fost usoara caci eram inconjurati de flori. Cu pasarile ne-am multumit sa le urmarim cu binoclul si sa le ascultam. Linistea a fost putin tulburata de avioanele ce au trecut pe deasupra.
In iarba am gasit si chestii interesante


am vazut si un iepure. Discutii depre foto si astro, o ambianta relaxanta...
Si la final, chiar inainte de plecare, un frumos apus de Soare.


duminică, 1 iunie 2014

Clinceni

Un eveniment pe care voiam sa-l vad deoarece eram curios cum se desfasoara. Am ajuns bineinteles dupa inceperea lui dar am gasit usor loc de parcare si de vizionare.


Am crezut ca afisul era doar aranjat artistic dar spectacolul este cu mult peste. Nu am multe poze prelucrate dar mi-am facut o idee cam cum merge treaba, lucru foarte util pentru BIAS.



mai intai au sosit medicii dar cu elicopterul. Apoi am remarcat balonul.


cu multa lume in jurul lui. S-a ridicat putin si cam atat.
Au urmat avioane si acrobatiile lor. Nu prea stiu cine erau dar a fost memorabil.



Asta viu colorat era special pentru acrobatii.



Ne-a aratat cate ceva si unul "normal"


Nu au lipsit nici miltarii.



Au fost multe de vazut, si civile si militare. Si parasutisti si planoare si vanatoare de baloane, intr-un cuvant: un adevarat spectacol.
 

duminică, 25 mai 2014

Regata Marii Negre 2014

Sunt mereu entuziasmat de nave dar am avut prea putine ocazii sa le vad. A fost o ocazie extraordinara sa pot vizita aceste nave ancorate in portul Constanta. Nu prea e  nimic de comentat ci de vazut.

  Adornate






amanunte pe http://www.adornate.ro/

Atyla





pagina lor este http://www.atylaship.com/

Fiecare nava era interesanta in felul ei. Aratau grozav si una langa alta (Mircea si Sedov)


dar si individual.


  Mircea




cateva detalii tehnice la http://tallshipsconstanta.ro/ships/mircea/

Si cel mai mare dintre toate este ...

 Sedov



si nu te descurci fara fisheye. Prea mare si prea aproape.


doar o mica parte din funiile de la velatura.


e lung cat un stadion de fotbal.


intretinut foarte bine dar suprefetele lucioase sunt irezistibile pentru degetele vizitatorilor


si totul este la o scara mare


si pentru cei mici la o scara chiar foarte mare


iar catargele sunt de poveste




O zi memorabila!